Dumnezeu nu se razgandeste atat de usor... inca suntem sub har :) Hallelujah! :D

"El (Dumnezeu) face sa cada ploaia Sa si peste cei rai si peste cei buni."
Har = un dar nemeritat
Traim in har, nu sub lege.

Legea spune: Primesti exact ceea ce meriti. Bine sau rau, vei primi exact dupa faptele tale, bune sau rele.

Harul spune: iti voi da ceva bun, chiar daca nu meriti.

Multora ne e greu sa acceptam faptul ca avem un Dumnezeu care nu mai actioneaza sub lege, ci sub har. Si asta de atatea ori are ca rezultat expunerea unei imagini despre Dumnezeu, din partea noastra, cum ca El ar fi morocanos, se razgandeste usor, ca un copil, la orice greseala sau pacat.

Atunci intreabrea mea pentru fiecare e: cine din noi, care am primit promisiuni de la Dumnezeu, mai putem sa stam in credinta pe promisiunile Lui? Pentru ca stim, asa cum spune si in Romani 3, caci toti au pacatuit... si daca Dumnezeu s-ar razgandi asa usor din cauza pacatelor noastre, ne-am cam ars si adio promisiuni. :) Atunci, mai fiti fericiti, daca puteti. Si mai incercati sa stati in credinta... daca aveti pe ce! Si mai incercati sa aveti asteptari.

Eu cred ca Dumnezeu e un Dumnezeu plin de indurare si cu multa intelepciune si rabdare, si ca El pedepseste pe copiii sai DOAR cand acestia continua persistent in cai gresite, nu atunci cand unul o da in bara, o data sau de cateva ori. Eu cred ca El vede inima fiecaruia, si stie sa faca distinctia intre unul din copiii sai care il cauta si isi doreste sa schimbe ceea ce nu e asemenea caracterului lui Dumnezeu in viata sa, si vrea ca Dumnezeu sa ia chip in el, si un alt copil al Sau care persista in cai gresite, vazand ca Dumnezeu nu a sarit cu joarda din prima, si crezand ca poate Dumnezeu il lasa sa traiasca asa.

Atunci Dumnezeu, ca orice tata care isi iubeste copiii, ingaduie o pedeapsa, spunand: "Nu, nu m-ai inteles... ti-am dat timp, am vrut sa vad ca te intorci, dar ai inceput sa gandesti ca eu sunt de acord cu asa ceva. Nu, nu sunt, pentru ca asa ceva te va duce la moarte." Care din parinti si-ar lasa copiii sa mearga direct la moarte, in nebunia lor?

Deci vedeti voi, nu suntem atat de usor descalificati de la promisiunile Sale. :) Asa ca putem in continuare sa indraznim sa credem ca promisiunea Sa e valabila pentru noi. Asa e dragostea Sa. Pentru cei care nu s-au convins, uitati-va la ce e capabila dragostea unui om, si apoi intrebati-va de cate ori mai mare e dragostea lui Dumnezeu decat dragostea oamenilor. :) (vedeti linkul de mai jos)

http://www.youtube.com/watch?v=pHWIBq8t4vc

Judecata vine din duhul de religiozitate vs. har care e spiritul lui Cristos

In Ioan 17 gasim rugaciunea lui Isus, inainte ca El sa fie tradat, prins si rastignit. In ultimele sale clipe de pace, era cu ucenicii sai, si avea o singura preocupare, era un singur lucru ce ardea in inima Sa. In versetele 9,11,15,20,21,22,23, Isus se roaga din nou si din nou pentru un singur lucru: unitate. Sa fim una. Uneori ajuta sa nu iei seama ca sunt acolo acele numere pentru capitole, si sa continui sa citesti textul ca si cum totul ar fi impreuna, un singur text... nedespartit de capitole. De ce spun asta?

Cand Petru a spus lui Isus: "Eu imi voi da viata pentru tine", in versetul urmator, Isus ii spune: "Serios? Ok... Eu iti spun ca nu va canta cocosul si tu te vei fi lepadat de mine deja de 3 ori." (parafrazat). Cati stiti ca asta putea sa sune descurajant...? Insa in capitolul 14 versetul 1, care e de fapt versetul imediat urmator, Isus ii incurajeaza: "Aveti credinta in Dumnezeu si in Mine"

Aveti credinta in Dumnezeu si in Mine? De ce "aveti CREDINTA" ?

Pentru ce anume se rugase Isus pentru Petru? "Petre, Petre, satan mi-a cerut sa te cearna ca graul, dar eu m-am rugat pt CREDINTA ta ca sa nu se piarda" Ar fi putut sa se roage ca el sa nu cada, dar nu s-a rugat ca Petru sa nu cada, ci s-a rugat ca dupa ce va cadea, sa fie tare in credinta. Sa nu isi piarda credinta. Si Petru nu si-a pierdut credinta in Isus, credinta ca Isus l-a iertat, insa Iuda da. Si iuda s-a sinucis, Petru nu. De ce s-a sinucis Iuda? Din cauza acuzatiilor ce erau inlauntrul sau, si a condamnarii ce il apasa, acele voci care erau ale diavolului care intrase in El (scenariul din capitolul 13).

Iarasi, cand erau ucenicii cu Isus, in capitolul 16:32,33 Isus le spune ucenicilor: "Foarte curand ma veti lasa balta, si fiecare veti merge in treaba voastra. "Si asta ar putea fi descurajant sa auzi din partea lui Isus. Dar iarasi Isus le spune: "V-am spus astea ca sa aveti pace in Mine. Veti avea ncazuri, dar indrazniti, caci eu am biruit lumea." Era important ca Isus sa le arate inima lui. Nu era suparat, ci ii incuraja mereu.

Vreau sa intelegeti ce duhuri sunt in spatele acuzatiilor si denigrarilor, de ce duhuri suntem calauziti cand facem aceste lucruri. Si aceasta diferenta o putem face doar intelegand care este inima lui Isus.

In primul rand, este satan cel care ne acuza si ne denigreaza inaintea lui Dumnezeu, si este Isus cel care ne ia apararea, celor care am crezut in El si L-am primit si suntem ai Lui.

In Ioan 9 (vindecarea orbului), fariseii erau gata sa arunce afara pe cei care marturiseau despre Isus. v16 - nu erau in stare sa recunoasca mana lui Dumnezeu acolo, pt ca nu erau toate lucrurile "in ordine", adica nu cum se asteptau ei. v22 - oamenii se temeau sa spuna devarul pe fata, pt ca fariseii hotarasera sa dea afara din bisericile lor pe cei care marturiseau ca Isus este Hristosul. Si apoi urmeaza o discutie inteligenta din partea celui ce fusese vindecat, cu fariseii, si raspunsul fariseilor la final e unul care merge in ideea lucrurilor despre care vreau sa vorbesc azi: "Tu esti nascut cu totul in pacat si vrei sa ne inveti pe noi?" v35 "Isus a auzit ca l-au dat afara..." trist, dar se intampla si azi in multe biserici.

Cat despre atitudinea lor fata de Isus, erau in stare sa recurga la crima. (Cap 10:31,39) Si in cele din urma au si recurs, dar au fost atat de lasi, incat au incercat sa il convinga pe Pilat sa o faca el in locul lor, ca ei nu erau in stare sa o faca, pt ca "nu le da voie legea". Aveau atata rautate in inima, ca voiau sa comita o crima si tot ei sa cada bine. Va pune pe ganduri, asa e?

Pavel a fost cel care din ravna pentru Dumnezeu a inceput sa arunce in inchisoare pe cei care erau "altfel" decat el, si era oarecum de inteles pt ca era condus de acelasi duh ca si fariseii... si incerca sa opreasca ceea ce nu intelegea. Insa intr-o situatie similara, in Marcu 9:38, ucenicii incercau sa opreasca pe niste oameni care scoteau dracii in numele lui Isus, si isus le-a spus sa nu ii opreasca...

Isus la fantana cu femeia samariteanca, ea avusese 5 barbati si traia cu unul care nu ii era sot. A inceput Isus sa o ia la bani marunti sa sa o judece si sa o condamne?

In cazul cu femeia prinsa in preacurvie, isus nu condamnat-o, nu a acuzat-o, nu a rostit cuvinte grele, nu a judecat-o, nu a luat-o la bani marunti... nu a aruncat cu pietre in ea... insa erau altii gata sa o faca. Stiti cine... Fariseii.

Vedeti voi... Este duhul de religiozitate cel care ridica primul piatra sa dea. Si nu degeaba spune biblia sa privesti intai la barna din ochiul tau si apoi la paiul din ochiul celuilalt. De ce spune asta? Nu vi se pare ca e chiar mare diferenta intre o barna si un pai? Daca as avea o barna in ochi, nu as mai putea vedea nimic de ea. Dar duhul de religiozitate asta face. Problema ta care e mare o face mica, ca sa nu o vezi, si problema altuia care e mica o face mare.

Stiu ca pare foarte spiritual sa vezi greselile altora si sa le expui, si sa fii cu dreptatea in mana. Am facut si eu asta cu multi ani in urma, si inca o faceam folosindu-ma de cuvantul lui Dumnezeu. Si am ranit oameni.

Si asta uneori poate parea chiar si profetic. Insa nu e. Si uneori chiar si slujirea profetica a unora devine asa... sa expui tot ce nu e ok. Insa tin minte cand eu aveam lucruri cu care ma luptam, venea uneori cineva la mine si avea un cuvant profetic, prin care dumnezeu imi spunea ce valoare am, ce vede El in mine, lucruri bune, si eu ramaneam socat si ii spuneam lui Dumnezeu: "Asa ma vezi tu? Crezi Tu ca pot face eu asta si asta pt tine? :O Wow!!! Vreau! :D " Si eram atat de entuziasmat si incurajat sa il caut mai mult pe El.

Profetic inseamna sa poti vedea ce are dumnezeu in inima Sa pentru cineva, sau cu privire la o situatie. Atunci poti incepe sa descrii ce vezi in inima Sa, ce simti ca e in inima Sa, si there you go... profetesti.

Profeticul in biserica e menit sa incurajeze. Corectarea e pastrata pt persoane cu multa discernere, intelepciune, maturitate si dragoste. Nu poate oricine sa disciplineze ca atunci bisericile ar devenii campuri de lupta.

Si uneori e nevoie de acest duh profetic ca sa poti vedea aurul din oameni ingropat in noroi si sa iti sufleci mainile si sa il scoti la suprafata.

Tin minte o perioada cand ma rugam in camera mea acasa, si intr-o zi, in timp ce ma rugam, Duhul Sfant a inceput sa aduca foarte des in atentia mea cate o persoana din biserica, si in mintea mea am inceput sa vad diferite lucruri extraordinare cu privire la ele. Si apoi sunam persoana in cauza, si incepeam sa ii spun ceea ce Duhul Sfant imi arata: vad in tine asta, ca esti asa si asa, si faci asta si asta, si erau lucruri bune, lucruri extraordinare. Erau poate chichitze pe care nici ei insisi nu le-au observat. Si ramaneau uimiti si atat de incantati si incurajati sa continue in umblarea lor cu Isus mai mult.

Ok...

Biblia spune ca Dumnezeu era in Cristos impacand lumea cu sine netinand in seama pacatul lor. Si apoi spune ca noua ne-a fost data aceasta slujba a impacarii. Care e slujba noastra? Sa nu tinem in seama pacatul lor, al nimanui.

In perioada in care incepusem sa ma ocup de tinerii din biserica, nu simteam nimic... nici o tragere de inima pentru asta. Si am cerut ca Dumnezeu sa imi dea dragoste, ca sa pot iubi pe tinerii din biserica. Si dupa maxim 2 saptamani, ma trezisem ca ma rugam si eram atata de preocupat de tineri si de problemele lor, incat ma durea. Si ii spuneam lui DUmnezeu la un moment dat: si ce se intampla daca unul din ei ar cadea in pacat sexual? :-s Si El mi-a zis: e datoria ta sa stai langa ei, sa ii ridici cu rabdare, blandete si sa continui sa ii iubesti.

In biserica din California, Bethel Chruch, a fost un cuplu in scoala biblica care au cazut in pacat sexual, si la un mom dat, din pricina condamnarii, ei au mers si au marturisit unuia din lideri. Si liderul a inceput sa puna intrebari sa vada de unde a pornit totul, si pe urma a inceput sa ii ajute sa se ridice si sa fie restaurati. SI i-au pus in fata scolii biblice sa marturiseasca ce au facut, si apoi au spus tuturor: acum vreau sa ii iubiti, sa ii ajutati sa se ridice, sa ii faceti sa se simta iubiti. Si asta au facut toti. Mai tarziu dupa mai multi an i, acesti doi tineri au devenit lideri in biserica.

De ce? Pentru ca scopul e sa ii ridicam pe oameni, sa ii ajutam sa devina the best they can, adica sa scoatem ce e mai bun din ei, si sa devina ceea ce dumnezeu i-a chemat sa devina. NU sa ii calcam in picioare.

Si uneori am observat ca e o provocare cand ai un dar, si vezi ca vine cineva mai matur, sau care are acelasi dar mai puternic decat tine. Si multi reactioneaza prost din cauza imaturitatii. Cunosc un pastor care e casatorit, si sotia lui are un dar profetic mult mai puternic decat are el, si era foarte nesigur pe el, si se simtea aiuria din cauza asta. Si a vorbit cu pastorul care era peste el, din biserica din care fusese trimis in slujire, si pastorul lui i-a spus: bucura-te! pt ca Dumnezeu ti-a dat o sotie cu care sa poti face aceasta lucrare. Fara ea, totul era mult mai anevoios, insa pt ca o ai pe ea, totul e mult mai usor.

Trebuie sa intelegem ca imparatia e scopul pt care suntem aici. SUntem aici sa zidim imparatia Sa, nu imparatia noastra, unde noi sa fim inaltati si noi sa fim vazuti bine.

Biblia spune ca Dumnezeu a dat toata judecata fiului, si apoi fiul sau, Isus, spune: Eu nu am venit sa judec lumea. Nici unul din ei nu au aceasta atitudine. Bineinteles ca Tati, cand e vorba de pacat la fii sai, la un moment dat va interveni, sa corecteze, dar nu e instinctul Sau primar sa sara repede cu judecata si cu pedeapsa. E bunatatea lui DUmnezeu care ne indeamna la pocainta, nu mania Sa.

Stiu in multe biserici, cand cineva calca pe bec, pacatuieste sau ceva mai grav se intampla, instinctul e sa dea pe acea persoana afara. Dar biserica, in loc sa fie locul cel mai sigur de pe pamant, unde oamenii sunt iubiti, acceptati si adusi la Cristos, dimpotriva, e locul unde oamenii sunt "decapitati", sunt calcati in picioare, aratati cu degetul, facuti sa se simta ca si cum locul lor nu e acolo, dati afara din slujiri sau chiar dati afara din biserici. Exista si aceste situatii, cand da... unele persoane pot deveni reale pericole pentru biserica, si un tata care isi iubeste copiii si ii protejeaza trebuie sa stie cum sa isi pazeasca "oile" de "lupi"

Si va spun ca nu toti sunt oi in biserici. Exista multi lupi. Cei care reprezinta un real pericol pt altii. Si un tata trebuie sa stie sa protejeze si sa ia masuri. Totusi si fata de cei care inca nu au devenit "oi", trebuie lucrat cu intelepciune ca sa nu fie indepartati de Dumnezeu si raniti, pt ca si pentru ei a murit Cristos. Insa e nevoie de multa intelepciune.

Vreau sa fie un mediu in biserica, unde sa fie loc pentru erori, greseli, pentru invatat chiar daca asta presupune ca se fac si greseli. Si daca se intampla ca cineva sa cada in vreun pacat, voi care sunteti duhovnicesti, sa il ridicati cu duhul blandetii. Spuneam deseori altor persoane din biserica: nu e treaba ta sa faci dreptate, sa judeci, sa cauti nod in papura. Treaba ta e sa iubesti! Iubeste!

Si e foarte important sa va protejati unii pe altii. Cand vine cineva la tine si incepe sa toarne informatii ca la SRI, despre x si Y, il asculti putin, sa vezi ce anume are de zis, iar daca sesizezi ca sunt gunoaie despr ex sau y, il opresti si ii poti spune lejer: capul meu nu e cos de gunoi. Te rog du-te si spune persoanei cutare despre problema ce o ai cu ea, si rezolva-o!

Ati observat ca dupa ce vine cineva si incepe sa iti spuna lucruri aiurea despre cineva, iti e greu sa mai iubesti acea persoana? De ce sa iti deschizi inima pt lucruri din acestea? Si chiar daca sunt persoane care vi se par mai ciudate, vreau sa stiti sa ii iubiti si sa ii protejati. Daca vine cineva sa toarne luicruri rele despre ei, sa le spui: hey... stiu ca e mai ciudat, dar noi il iubim asa cum e. Si pana DUmnezeu il schimba, noi continuam sa il iubim.

Cand e barfa si cand nu e barfa? Cand am o problema cu x si merg sa spun la y despre x, e barfa. Biblia ma incurajeaza si ... hai sa spunem ... ne invata , asa ca avem asteptarea sa se si aplice ceea ce BIblia ne invata, si anume... ca daca ai o problema cu cineva, sa mergi tu si sa o rezolvi. Daca stii ca cineva are o problema cu tine, tot tu sa iei initiativa sa mergi si sa o rezolvi. Asa ca indiferent cine e de vina si cine nu, in orice problema, eu sunt cel care fuge la cealalta persoana sa imi rezolv problema. Daca si cealalta persoana gandeste asa... atunci veti vedea in situatii conflictuale, oameni alergand unii la altii pentru impacare.

Dar nu e barfa atunci cand vezi o problema, sau ai tu o problema cu cineva, si mergi sa vorbesti despre acele lucruri cu un lider. De ce? Pentru ca pentru asta sunt liderii acolo... sa stie sa ia decizii intelepte si sa rezolve conflicte, si probleme, pt ca altfel.. biserica s-ar destrama si liderii nu ar stii ce se intampla, si care e motivul. E ok sa mergi sa vorbesti cu un lider.

Cineva in biserica era frustrat ca de ce el se deschide fata de mine cu lucruri mai intime si probleme personale si eu nu fac asta fata de el. Si am explicat ca e f important cui spui d espre lucrurile "dificile" cu care te confrunti, poate chiar pacat. E important sa mergi la o persoana mai matura, la un lider, pt ca sunt mai maturi si stiu cum sa primeasca poverile altora fara sa isi schimbe atitudinea fata de ei. Cum ar fi sa spun eu unui nou venit despre un pacat, si el sa nu stie cum sa reactioneze, cum sa proceseze informatia si sa reactioneze total aiuria? In schimb... o persoana matura, inteleapta, un lider, nu e asa usor influentabil.

Un alt aspect important e faptul ca multi se lupta sa nu aiba atitudini naspa fata de ceilalti din biserica. Si e un lucru bun. Insa e o problema. Si anume faptul ca pe din afara arata bine, dar pe dinauntru ... este un mare razboi launtric ce se duce. Si nu e ok. Nu ar trebui sa fie doar atat. Mesajul meu e ca sa deschia ochii celor care inca nu au fost constienti de aceste lucruri, si de acum sa cunoasca adevarul cu privire la ele, si sa invete ce e de facut. Si sa stie de acum sa depisteze cand au o problema la acest capitol si apoi sa il aduca inaintea lui Dumnezue. Vedeti voi... e El cel care ne schimba inimile, e El cel care ne umple de dragostea Sa.

Si cuvantul Sau spune ca dragostea lui DUmnezeu a fost turnata in inimile noastre prin Duhul lui DUmnezeu. E duhul Sfant care trebuie sa ne umple inimile de dragoste. Daca ai o problema cu cineva, nu e suficient ca doar te chinui sa nu fii naspa fata de acea persoana si sa fii dragutz cu ea. E ok... dar nu suficient. Ce faci cu privire la ce e in inima ta. Trebuie sa ceri dragoste de la El. :)

Cand apostolii se temeau din cauza amenintarilor fariseilor, au inceput sa se roage si l-au rugat pe Tati sa le dea indrazneala, si duhul Sfant i-a umplut de indrazneala, si din niste fricosi, au devenit plini de indrazneala sa rosteasca cuvantul in ciuda amenintarilor fariseilor. :)

Sunt lucruri pe care nu le putem face singuri, si asta e asa de minunat, ca suntem invitati la o relatie cu DUmnezeu. :) Suntem dependenti de EL in asta. Si apropo de relatii... e foarte important sa aveti relatii unii cu altii. Lucrati la asta.

Iar pacea trebuie urmarita. Urmariti pacea spune cuvantul lui Dumnezeu. Si unitatea in biserica se face prin legatura pacii: Pastrati unitatea in duhul prin legatura pacii.

New International Version (©2011) Make every effort to keep the unity of the Spirit through the bond of peace.

New Living Translation (©2007) Make every effort to keep yourselves united in the Spirit, binding yourselves together with peace.

GOD'S WORD® Translation (©1995) Through the peace that ties you together, do your best to maintain the unity that the Spirit gives.

Iar ca final, nimeni sa nu calce pe altii in picioare, ca sa se inalte pe sine. In lume, asa ajung ei sus: se calca unii pe altii in picioare. In imparatia lui Dumnezeu, calea inspre varf, e jos de tot. Sa te cobori pe tine si atunci EL te inalta invers proportional.

Scena din Ioan 13, cand ISus spala picioarele ucenicilor, EL de fapt s-a facut slujitorul tuturor.

TREBUIE SA INTELEGETI CA SCOPUL ESTE ZIDIREA IMPARATIEI PRIN ZIDIREA OAMENILOR DUPA CARACTERUL LUI DUMNEZEU. SI SLUJIRE POATE FI SI SA IMPARTI APA ALTORA, SA ZAMBESTI CUIVA, SA INTAMPINI PE CINEVA SI SA FACI SA SE SIMTA BINEVENIT, SI ORICE ALTA SLUJIRE, CARE NU E NEAPARAT "IN FATA" IN VAZUL LUMII. (Cand eram adolescent, era visul meu sa cant pt El. Eram nebun dupa asta. Si intr-o zi am simtit cum Duhul Sfant m-a intrebat: daca ti-as cere sa renunti la muzica pentru mine, ai face-o? si am inceput sa plang. M-a durut enorm, insa am zis: tu esti pe primul loc in viata mea. Muzica e pt tine, nu scopul in sine. As renunta.)

Dragostea e cea care ramane... nu slujirea, nu darurile, nu nimic... dragostea. Si asta va merge pana in eternitate. :) Asa ca iubiti-va unii pe altii. Si unde nu puteti, aduceti-l in cesna pe Isus :)