Adu-ti aminte!

E important sa tinem minte, sa ne amintim ceea ce Dumnezeu a lucrat in vietile noastre sau in vietile altora. Nu degeaba Dumnezeu spunea lui Moise si altora din biblie, sa zideasca un stalp de aducere aminte. Pt ca de fiecare data cand aveau sa treaca pe acolo din nou, si sa vada acel stalp, sa isi aminteasca. Si avem nevoie de asta pentru ca sa ne starneasca credinta.

Imi place foarte mult psalmul 22, in care david incepe parca panicat... pana pe la versetul 3 cand ceva se intampla. Ceva total opus fata de cum incepuse. Incepe sa isi aduca aminte de ceea ce Dumnezeu a facut pt cei dinaintea Lui, despre modul in care i-a pazit si a fost cu ei si i-a izbavit. Si uitati-va cate versete si-a spus durerea si frica, si cate versete il lauda pe dumnezeu si isi aduce aminte si se incurajeaza. Ce face? Isi starneste credinta. Vedeti... noi de multe ori facem exact inversul. Stam si meditam la cat de mare e problema noastra, si prea putin ne gandim la ce a facut El pentru noi si la puterea Lui ca sa ne starnim credinta. Poate unii chiar deloc.

Cand Duhul Sfant a inceput sa ma invete despre credinta, si trebuia sa ma rog pt cineva, ii spuneam: lasa-ma un minut, si vin sa ma rog pt tine. Si stateam deoparte si ma gandeam la ce a facut isus pt mine, la cruce, si care e dreptul meu, si ca EL nu minte, si cand incepeam sa vad foarte clar lucrurile, ma duceam sa il rog pe Isus pt acea persoana.

E important sa tinem minte ce a facut El deja in vietile noastre si in vietile altora, pentru ca credinta noastra sa creasca. Facand asta, incepem sa privim inspre Dumnezeu si incepem sa il cunoastem. Uitati-va la Maria, la nunta din Cana. Ea a venit la Isus ca sa faca ceva cu privire la vinul ce se terminase. Si a spus tuturor slujitorilor: sa faceti tot ce va va spune El!

Cum asa? Cum se poate ca Maria sa fi avut asa credinta chiar si pt asa ceva? Cum se poate sa cunoasca si sa creada asemenea lururi, daca nu pt simplul motiv ca ea il mai vazuse pe Isus facand miracole probabil pe acasa. "Isus... nu mai avem faina." Si Isus incepe sa inmulteasca faina. Eh... nu scrie nicaieri, dar nu e imposibil, si oricum biblia relateaza o astfel de intamplare, pe vremea profetului Ilie (I Regi 17:8-24). Sau tot pe vremea lui, cand un slujitor scapase in apa o secure imprumutata, si Ilie a facut ca securea sa pluteasca pe apa. Care din noi am fi indraznit sa ne si gandim ca putem face asa ceva? ...Sau ca asa ceva ar fi posibil. Metal greu sa pluteasca pe apa?

Vedeti... Biblia traseaza o linie... exemple... si ne arata cum e imparatia lui Dumnezeu. Acesti oameni au trait inainte de har, inainte ca harul Lui sa fie revarsat. Erau oameni care erau unsi de Duhul Sfant. Oameni peste care se coborase Duhul Sfant. Noi nu avem Duhul Sfant? Ba il avem. Nu intru in detalii despre umplerea cu Duhul Sfant. Dar... ideea e ca noi, dupa Isus... avem revarsarea Duhului Sfant. Si am primit ceea ce doar foarte putini oameni, foarte selectiv, din vechiul testament, au avut-o. Doar ca nu am invatat sa umblam in credinta, sa il credem pe Tata.

Maria a cerut lui Isus, pt ca stia ca El putea face orice, si ca nu exista nici o situatie cu privire la care Isus sa nu poata face ceva. Noi trebuie sa stim ca Dumnezeu POATE face miracole. Sa schimbe Isus apa in vin nu se parea imposibil Mariei. Odata ce a ajuns sa il cunoasca pe Isus, si ce poate face, pentru ea totul a devenit atata de obisnuit. Supranaturalul a devenit o obisnuinta. Nu mai era o problema de genul: "Fiule... poti face chiar si asta?" Nu! Ea STIA ca El poate!

Inima lui Dumnezeu descoperita noua prin Isus

Cat de mult doreste Isus sa se implice in viata ta? In a te ierta, a te vindeca, a te elibera, restaura, sau in a-ti purta de grija?

Unii cred ca Isus ar interveni in situatiile noastre, doar daca ele sunt suficient de serioase, sau ar interveni doar pt un motiv destul de serios sau important. Doar daca sunt chestiuni majore. Dar unii, daca au o problema grava, majora, si au nevoie ca Dumnezeu sa intervina, nici macar nu pot crede ca Dumnezeu ar putea face ceva cu privire la aceste situatii. "E prea dificil"

Asa ca de cele mai multe ori nu avem asteptarea ca Dumnezeu sa intervina pentru noi, sa ne vina in ajutor pentru ca fie e prea ocupat, fie nu poate.

Am sa va arat ceva.

In biblie il vedem pe Isus la nunta din Cana. Si se terminase vinul. L-au baut tot. Maria il roaga pe Isus sa faca ceva cu privire la situatia asta, iar Isus raspunde foarte simplu si clar, ceva de genul: "Mama... sti bine ca vremea mea inca nu a sosit." Si totusi, El se razgandeste si transforma apa in vin.

Care sa fi fost motivul? Probabil ca a fost... pentru o simpla petrecere? Nici macar nu sosise vremea Lui, si totusi a inceput sa faca minuni. Si pentru ce motiv? Pentru o petrecere. Asta cu adevarat ne descopera inima Tatalui pentru noi. Cum El e gata sa se razgandeasca oricand, sa intervina pentru noi.

Iti poti imagina? Tu... la o petrecere... si oamenii se simt bine, si chipsurile s-au terminat... sau sucurile... sau mancarea... Si tu te rogi pentru mancare, pentru ultima bucatica de chips, si incepe sa se inmulteasca. Si intr-o clipa ai o gramada de chips-uri pentru toti. Ai avea asteptari pentru asa ceva, intr-o asemenea situatie?


Dar nu... noi nu avem nici o asteptare. "Nu e destul de serioasa motivatia. Fii serios... pentru niste chipsuri la un party? Dumnezeu nu e interesat de asa ceva [-( pentru ca nu e pentru vreo motivatie serioasa de genul... ceva legat de imparatia Sa." Si totusi Isus a facut asa ceva.

Trebuie sa incepem sa vedem viata din perspectiva Lui. Si anume, credinta, implicata in fiecare domeniu al vietii noastre, in timp ce trecem prin viata aceasta, avand un Tata mereu dispus sa ne vina in ajutor... imagineaza-ti... noi, fii ai lui Dumnezeu, care ar trebui sa straluceasca si sa il arate pe Isus lumii.

Imagineazat-i o lume, in care fii lui Dumnezeu umbla pe pamant, cunoscandu-L pe Tatal atat de bine, incat il cred in toate, complet, desavarsit. Si ei indraznesc. Indraznesc sa ceara si ei il cred pe El pt lucrurile ce i le cer. Asta e viata cu Dumnezeu. E tot ce a cerut Dumnezeu: "Doar crede-ma! Pot sa o fac. Si vreau sa o fac!"

Si ca sa fie si mai bine, imaginati-va ca revelatia asta, Dumnezeu mi-a dat-o dupa ce un coleg a facut o gluma despre Isus la nunta cana. Eu nu sunt de acord cu glume despre El, dar... imediat ce a facut gluma, Duhul Sfant a inceput sa imi arate lucrurile astea.

ok... cat de serioasa era gluma colegului meu? Unii oameni se asteapta ca Dumnezeu sa le vorbeasca doar dupa ce s-au rugat destul. Eu nu ma rugasem, si el mi-a dat revelatia asta dupa o gluma. Oricum, e tare de tot atunci cand vezi ca Dumnezeu nu e inchis intr-o cutie si nu e limitat, si se poate folosi si de situatiile astea ca sa iti vorbeasca sau sa iti ea revelatii, si sa iti deschida ochii ca sa vezi lucruri ce inainte nu le-ai vazut.