Adu-ti aminte!

E important sa tinem minte, sa ne amintim ceea ce Dumnezeu a lucrat in vietile noastre sau in vietile altora. Nu degeaba Dumnezeu spunea lui Moise si altora din biblie, sa zideasca un stalp de aducere aminte. Pt ca de fiecare data cand aveau sa treaca pe acolo din nou, si sa vada acel stalp, sa isi aminteasca. Si avem nevoie de asta pentru ca sa ne starneasca credinta.

Imi place foarte mult psalmul 22, in care david incepe parca panicat... pana pe la versetul 3 cand ceva se intampla. Ceva total opus fata de cum incepuse. Incepe sa isi aduca aminte de ceea ce Dumnezeu a facut pt cei dinaintea Lui, despre modul in care i-a pazit si a fost cu ei si i-a izbavit. Si uitati-va cate versete si-a spus durerea si frica, si cate versete il lauda pe dumnezeu si isi aduce aminte si se incurajeaza. Ce face? Isi starneste credinta. Vedeti... noi de multe ori facem exact inversul. Stam si meditam la cat de mare e problema noastra, si prea putin ne gandim la ce a facut El pentru noi si la puterea Lui ca sa ne starnim credinta. Poate unii chiar deloc.

Cand Duhul Sfant a inceput sa ma invete despre credinta, si trebuia sa ma rog pt cineva, ii spuneam: lasa-ma un minut, si vin sa ma rog pt tine. Si stateam deoparte si ma gandeam la ce a facut isus pt mine, la cruce, si care e dreptul meu, si ca EL nu minte, si cand incepeam sa vad foarte clar lucrurile, ma duceam sa il rog pe Isus pt acea persoana.

E important sa tinem minte ce a facut El deja in vietile noastre si in vietile altora, pentru ca credinta noastra sa creasca. Facand asta, incepem sa privim inspre Dumnezeu si incepem sa il cunoastem. Uitati-va la Maria, la nunta din Cana. Ea a venit la Isus ca sa faca ceva cu privire la vinul ce se terminase. Si a spus tuturor slujitorilor: sa faceti tot ce va va spune El!

Cum asa? Cum se poate ca Maria sa fi avut asa credinta chiar si pt asa ceva? Cum se poate sa cunoasca si sa creada asemenea lururi, daca nu pt simplul motiv ca ea il mai vazuse pe Isus facand miracole probabil pe acasa. "Isus... nu mai avem faina." Si Isus incepe sa inmulteasca faina. Eh... nu scrie nicaieri, dar nu e imposibil, si oricum biblia relateaza o astfel de intamplare, pe vremea profetului Ilie (I Regi 17:8-24). Sau tot pe vremea lui, cand un slujitor scapase in apa o secure imprumutata, si Ilie a facut ca securea sa pluteasca pe apa. Care din noi am fi indraznit sa ne si gandim ca putem face asa ceva? ...Sau ca asa ceva ar fi posibil. Metal greu sa pluteasca pe apa?

Vedeti... Biblia traseaza o linie... exemple... si ne arata cum e imparatia lui Dumnezeu. Acesti oameni au trait inainte de har, inainte ca harul Lui sa fie revarsat. Erau oameni care erau unsi de Duhul Sfant. Oameni peste care se coborase Duhul Sfant. Noi nu avem Duhul Sfant? Ba il avem. Nu intru in detalii despre umplerea cu Duhul Sfant. Dar... ideea e ca noi, dupa Isus... avem revarsarea Duhului Sfant. Si am primit ceea ce doar foarte putini oameni, foarte selectiv, din vechiul testament, au avut-o. Doar ca nu am invatat sa umblam in credinta, sa il credem pe Tata.

Maria a cerut lui Isus, pt ca stia ca El putea face orice, si ca nu exista nici o situatie cu privire la care Isus sa nu poata face ceva. Noi trebuie sa stim ca Dumnezeu POATE face miracole. Sa schimbe Isus apa in vin nu se parea imposibil Mariei. Odata ce a ajuns sa il cunoasca pe Isus, si ce poate face, pentru ea totul a devenit atata de obisnuit. Supranaturalul a devenit o obisnuinta. Nu mai era o problema de genul: "Fiule... poti face chiar si asta?" Nu! Ea STIA ca El poate!