Viziunea te ajuta sa traiesti ca sa devii extraordinar

Mi-aduc aminte cand situatiile din viata mea au venit ca niste pumni si m-am trezit ca tot confortul meu, zona mea de confort, siguranta mea, toate au disparut. Nu mai aveam nimic stabil in viata mea, decat locul meu de munca, si faptul ca fratele meu mai mic era acasa cu mine. Si oarecum astea au cauzat sa imi pierd viziunea. Traiam de pe o zi pe alta, nestiind ce va urma. Daca ma intreba cineva "Ce faci in weekend?" nu stiam ce sa raspund, pentru ca weekendul era inca departe... si luam totul cum se ivea. Si bineinteles ca imaginea mea asupra vietii era atat de aproape, si nu puteam privi departe. Si sentimentul ce il aveam era ca traiesc, dar nu prea.

Sa traiesti viata fara o viziune, inseamna sa traiesti viata o zi, si inca o zi, si inca o zi, si asta se intampla cam din inertie, si nu te duce intr-un loc anume, ci te duce acolo unde circumstantele te provoaca sa faci alegeri, insa nu ai un plan, nu ai o directie anume, planificata, sa stii ca "eu acolo vreau sa ajung, asta vreau sa devin, asta vreau sa fac". Si traind asa, nu ajungi sa ai o viata extraordinara, o viata pe care o construiesti pas cu pas, planificata. Normal ca mereu vor fi situatii neprevazute, insa si cand ele vin, ochii tai sunt atintiti spre ceva anume... stii unde vrei sa ajungi intr-o zi, cine ai vrea sa devii, ce ai dori sa implinesti in viata si te lupti sa ajungi acolo. Insa cand privesti viata pe plan indepartat, poti vedea finalul, si stii dinainte, in mare, pasii mici pe care trebuie sa ii faci ca sa ajungi la destinatie, la ceea ce ti-ai propus.

Si acum... sa traiesti viata neluand in considerare faptul ca dupa acesti 70-80-100 ani pe pamant, va urma o viata fara de sfarsit, impreuna cu Dumnezeu sau despartit de Dumnezeu, inseamna sa traiesti fara o viziune. Traiesti, speri sa obtii ce e mai bun din toate situatiile ce se ivesc in viata ta, insa nu traiesti cu perspectiva unei vesnicii, si asta s-ar putea sa te coste. Pentru ca partea ce conteaza cel mai mult, o vei rata. Unele fete, vor sa faca modeling, si ajung sa fie frumoase, apreciate, ajung sa fie cunoscute, insa pt o vreme... si traiesc viata pentru acesti 70-80 ani, si nu privesc in perspectiva unei vieti ce va continua dupa moarte. Sa ajunga faimoase, placute, si cat mai departe in viata asta, e cel mai important pt ele, indiferent care e pretul pe care il platesc ca sa ajunga acolo. Cred ca totul e aici si acum. Si nu iau in calcul ca acest "aici si acum" ce consta in 70-80 ani, e doar o mica picatura din ce va urma, o viata ce nu va avea sfarsit niciodata, in pacea si prezenta lui Dumnezeu impreuna cu El, sau in chin si suferinta, despartit de El. Pe de alta parte, baietii cauta sa castige fete, sa aiba tot ce isi doresc in inima lor, si traiesc in compromisuri, imoralitate, altii nu neaparat... insa si fetele si baietii care nu privesc imaginea de amsamblu, the bigger picture, vor rata esentialul si ceea ce e cel mai important.

Imagineaza-ti ca stii ca va urma peste 4 ani, o foamete, si tu traiesti acei 4 ani in risipa, neluand nici o masura de siguranta, ca sa te asiguri ca vei trece cu bine peste acea foamete mare. De ce? Pt ca tot ce conteaza e "acum, aici". Acum sa ma satur, acum sa am cele mai bune mancaruri si sa ma rasfat cu orice imi doresc. Iar apoi? Te va costa viata :)

Sa nu iei in calcul eternitatea, te cauzeaza sa traiesti mic, fara o viziune, si te va costa scump. Caci acest "aici si acum" ce dureaza 70-80-90-100 ani, e o picatura din eternitatea ce toti o vor gusta. Depinde unde, si cum :) Have vision! Prindeti o viziune! Traiti cu un scop mare!