marți, 20 aprilie 2010

Crestini - cine, ce, cand, cum

Daca intrebi pe oricine din Romania "esti crestin?" raspunsul ce imediat va veni e cel pe care toti il stim: "Daaa!"

Intr-o zi, mi-a venit in minte o intrebare: Cand e atribuit pentru prima oara in Biblie, cuvantul "crestini" ucenicilor? Am inceput sa caut in Faptele Apostolilor capitolul 1, 2, 3... socat ca nu gasesc am mers mai departe... 4, 5, 6, 7... si mai socat... 8, 9, 10, 11 Bum! Capitolul 11? :O Socat de-a binelea. Si pe masura ce am cautat, cateva lucruri mi-au sarit in ochi:

In primul rand, nu a fost initiativa ucenicilor de a-si pune numele de "crestini". Nu s-au trezit ei bine intr-o dimineata si au zis: mai baieti... hai sa ne punem un nume la trupa... si sa ne facem si un logo. Poate si un website :D si cu buton de subscribe, si unul cu anunturi pt urmatorul botez. =)) Ok... exagerat. :)) Dar un prim lucru ce l-am observat e ca ... doar in capitolul 11? Poi pana in capitolul 11 ucenicii au avut o trezire, 3000 oameni s-au intors la Isus intr-o zi, apoi a doua zi 5000 oameni (nu ca la noi 2-3-10 la o conferinta si zicem: uai, ce succes. Si pe vremea aceea oamenii erau si mai putini pe pamant decat azi. Deci era acolo ceva extra ce noi nu avem. O sa vedem imediat ce. Sau mai bine zis pe cine? Am stricat surpriza? :D )

Apoi... ologul din nastere e vindecat la Poarta numita "Frumoasa", apoi Petru si Ioan au fost dusi in fata Sinedriului si confruntati, Anania si Safira au fost confruntati si oamenii s-au socat cand i-au vazut picati la podea, morti, pentru ca l-au mintit pe Duhul Sfant. Apoi apostolii au fost inchisi, eliberati, Stefan e omorat pentru credinta si marturisirea lui ISus (Stefan... plin de duhul era unul care SLUJEA LA MESE... si cand iesea pe strada facea minuni si vindecari de se crucea lumea... el... cel care ducea de mancare la mese si turna apa si vin in pahare... el.. sluga tuturor... daca el avea asa putere... ceva nu e in regula cu noi :)) Aaaa... si fata lui stralucea ca fata unui inger, in fata multimii care il omorau cu pietre... ce orbi sa fi fost oamenii aia...) Apoi crestinii au fost prigoniti (cap 8), apoi minunile si trezirea adusa prin Filip, apoi Paul o invie pe Tabita din morti, apoi sutasul Corneliu e botezat cu Duhul Sfant si el, dupa ce Petru are o viziune extraordinara ce era in totala contradictie cu legea oamenilor religiosi.

Si apoi capitolul 11, versetul 26 ... doar atat de tarziu... si Cuvantul lui Dumnezeu spune ca "pentru intaias data, ucenicilor LI S-A DAT numele de crestini, in Antiohia". Wow... doar dupa atata putere, minuni, treziri, LUMEA a fost cea care i-a privit si a observat si a spus: EI SUNT CRESTINI, adica EI SUNT CA SI CRISTOS, sau EI SUNT URMASI AI LUI CRISTOS. De ce? Pentru ca lumea ii privea si Il vedeau pe Isus in tot ce ei faceau, in stilul lor de viata si in puterea ce o aveau. Caci Cuvantul spune "si Duhul Sfant era cu ei si demonstra cuvintele lor cu semne, si minuni si cu putere".

Vedeti... nu ei si-au pus numele de crestini, ci lumea. Lumea L-a vazut pe Isus in ei. Il vede lumea pe Isus in noi? Unde e puterea noastra? Unde e pasiunea noastra? Unde e credinta noastra? Unde e tot ce a fost si a facut Isus, in noi? Se regasesc astea in noi? Dar stam asa de linistiti in bisericutzele noastre, la programelele noastre, cu cantarile noastre, si cu tot ce facem, ca sa treaca timpul, si El rar e prin biserici, ca mai mult e pe strazi si plange.

Si intrebarea de mai devreme. Ce aveau ucenicii de intr-o zi s-au intors la Dumnezeu 3000 oameni si in a doua zi 5000 oameni? Ei il aveau pe Duhul Sfant, pentru ca asta e singura diferenta intre ei si noi. Duhul Sfant era acolo cu ei, cu putere sa demonstreze tot ce ei spuneau. Noi nu putem sa facem evanghelizare fara Duhul Sfant! Nu am fost niciodata destinati sa facem asta fara El! Nici biserica nu a fost proiectata sa existe fara El. Isus a spus: ok... Eu voi pleca, dar va veni El, Duhul Sfant. Dar hey... la Peniel, nu cumva sa facem loc Duhului Sfant. Ca daca vine El, si ii va umple pe unii cu bucurie si o sa sara si o sa danseze de bucurie sau ce stiu eu cum se va mai manifesta umplerea oamenilor cu Duhul Sfant, o sa ofensam pe unii. Saracii... of... hai sa il scoatem pe Duhul Sfant afara ca sa nu se ofenseze unii. Si asta e ce se intampla. Si facem totul fara El. :) Pentru ca e mai usor sa nu depindem de El, si e mai ok sa avem frica de oameni (ce vor spune x si y? :O ) si Duhul Sfant sa fie afara, decat sa il lasam sa vina sa faca ce vrea in plina slava si glorie si putere. Nu. Eu niciodata! Voi faceti cum vreti.

7 comentarii:

  1. Duhul Sfant nu se va manifesta atata timp cat credinciosii urmaresc umplerea doar spre deliciul si mandria lor. Duhul ne-a fost dat nu doar ca o pecete ci si ca o putere a imparatiei Lui D-zeu aici si acum si nu pentru "show" ci pentru nevoile oamenilor si ca o carte de identitate al Tatalui pe taramul celuice trebuia sa ramana coroana creatiunii, omul!

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, dar nu va sta dupa mofturile tuturor. El stie ca daca oamenii nu sunt umpluti, mult eprobleme nu vor pleca. Inclusiv mandria. Si de acord. Motivatia tre sa fie cea corecta. Dar trebuie sa i se faca loc Duhului Sfant. Crestinii prea au invatat cum sa jongleze in toate fara El. Asa-i Tatiko? :*

    RăspundețiȘtergere
  3. cat de bine ai scos in evidenta marea problema a bisericilor. Se obisnuiesc" crestinii" asa de mult cu EL, ca abia il mai simt... Nu mai e pasiune pt DZ, nu mai e pasiune pt ca nu e DS...

    RăspundețiȘtergere
  4. Salut Iosif
    Parerea mea personala e ca daca la o intrunire de 4 persoane (de exemplu), 3 din ei doresc sa faca sincer voia Lui eu cred ca intr-un fel sau altul Dumnezeu li se descopera, pt ca El insusi spune ca daca cineva il cauta cu inima sincera El li se reveleaza.
    Darmite la o conferinta...indiferent de ceea se impune din partea liderilor...eu cred ca Dumnezeu satura dupa dorinta fiecaruia.

    Stiu si eu personal ca conducerea bisericeasca cam lasa de dorit din anumite aspecte...dar sa nu uitam ca noi toti suntem oameni si gresim fiind toti intr-un proces de invatare...iar ceea ce putem face uni pt altii e sa ne rugam uni pt altii condusi de o dragoste sincera ci nu dintr-un spirit de critica ceva de genul "ca daca as coduce eu biserica as fi mai bun".
    Am mai auzit si eu multe argumente de genul ca liderii sunt religiosi legalisti si bla bla bla...intr-o oarecare aceste argumente sunt adevarate, nu le neg, dar Duhul Sfant ma intrebat odata...care sunt calitatile lor bune, cat de mult aprecizi ceea ce fac ei bun (in caz ca mai poti vedea lucrurile astea)si mi-am dat seama ca eu de fapt nu am ochii pt lucrurile bune din viata lor.
    Dumnezeu ne vede pe toti ca pe o familie mare a Lui...si acelasi har despre care vorbesti in articolele precedente revarsat peste tine este revarsat si peste lideri conducatori and so on...
    Dumnezeu sa ne ajute pe toti sa ne iubim tot mai mult.

    RăspundețiȘtergere
  5. Asa e, nu spun ca nu e asa. Si eu de multe ori eram nevoit sa petrec timp in camaruta mea cu El, si acolo Duhul Sfant venea si imi vorbea, pt ca uneori nu primeam la biserica hrana de care aveam nevoie. Nu ma refer la umblarea personala a oamenilor cu Dumnezeu. La asta suntem chemati! Insa am fost intr-o biserica unde pastorul se tuna impotriva oamenilor din biserica, si tot ce auzeai erau chestii de imbracaminte, sau se gandea stimabilul, sa scoata tobele din biserica ca ii face piciorul sa se miste pe ritm si e pacat... si e trist, ca oamenii au nevoie de hrana. Nu toti stiu sa se hraneasca, trist, dar asa e. Si atunci e trist sa vezi pastori care nu isi fac datoria. Da... suna ca critica... dar acestea sunt lucruri ce le observam intr-o perioada in care nu ma mai regaseam in vreo biserica, si ma uitam la fiecare si luam ce era bun si dadeam la oparte ce era rau. In final am reusit sa ma integrez intr-o biserica, desi trebuia sa fac naveta din tg mures la cluj, insa a meritat. Nu pentru lauda si inchinare, cat pentru mesaj. Aveau ei in mesaj ceva ce pur si simplu ma facea sa simt ca inmine credinta incepe sa se ridice, si ca sunt provocat, si ca incep sa ard. E putere in cuvant, dar iti spun ca acei oameni si platesc un pret, si se vede. Adica doar pentru un mesaj de 15-20 minute, pastorul a stat in prezenta Sa o ora. :) Stiu ca e ceva normal ca noi sa facem, dar eu stateam deoparte si observam cata credinciosie avea el, fata de ceea ce era chemat sa faca. Stia ca trebuie sa slujeasca si ca nu o poate face oricum.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ce ma doare e sa vad ca unii au atitudinea de genul: "merge si asa". Si atitudinea asta e atunci cand, la un program, la 2, al 3, nimic... dupa o luna, nimic, doua luni, nimic, trec ani, si nimic nou, nimic neschimbat. Si la acea conferinta de care mentionam, nu spun ca unii oameni nu au fost atinsi. Dar fusesm intr-o tabara si vorbeam cu unii prieteni si le spuneam: e fain ca asa multi oameni experimenteaza prezenta lui Dumnezeu. Dar apoi pleaca acasa, inapoi in mediul lor, si dupa o saptaman, poate doua, sau o luna, vechile probleme apar, pentru ca nu sunt invatat ce sa faca cu... puneti voi ce vreti mai departe. De exemplu: hai sa fim umpluti cu duhul sfant! :D :X Super! Ce tare! Si apoi? Ai fost umplut cu Duhul Sfant si apoi ce faci? "Uai ce bine a fost!" Atat? Si ce faci cu acea umplere. Spune-mi tu daca nu a fost asa zeci de ani in biserici: Sa ne umplem, sa ne umplem. Bine bine... dar si apoi ce facem cu umplerea? Ei iti spun eu ce sa faci! Sa iti deschizi gura si sa incepi sa poruncesti situatiilor sa se schimbe. In viata ta, familia ta, si in jur. Sa folosesti acea putere dunamis ce e in tine si sta sa erupa. Pentru asta e umplerea. Pe scurt. Dar cine invata lucrurile astea? :) Si bineinteles ca "ce frumos a fost" e suficicent pt ca atat stim... si contiuam mai departe in infrangerile noastre si nu intelegem la ce bun acea umplere cu Duhul Sfant in afara de faptul ca ce bine ne simtim.

    RăspundețiȘtergere